Oamenii posteaza pe facebook, intagram, pinterest, tumblr si in multe alte locuri poze cu Tower Bridge, Tour Eiffel, Impire State Building si multe alte cladiri, monumente si locuri din lumea asta mare. Nu stiu cum sunt altii, dar eu cand vad o poza cu un loc la care visez sau in care am fost, ma cuprinde un sentiment foarte placut. Si ma gandesc ce reuseste sa faca omul cu o poveste. Pana la urma sunt bucati de piatra, otel, beton, dar de ce nu le vedem asa. Cred ca este vorba despre ce spune locul si de energia pe care o transmite. Cred ca locurile se formeaza dupa trairile oamenilor care stau acolo. Sunt orase fericite - Barcelona, orase triste - Bucuresti , orase romantice - Venetia, orase reci - Berlin, orase primitoare - Lisabona, orase iubibile - Paris, orase cu de toate pentru toti - Londra.
Nu ne emotioneaza cladirile si orasele in sine. Desi oameni straini au creat povestile de pe planeta asta, noi impartasim emotiile lor, energia pe care au lasat-o cand au fost acolo...inevitabil suntem legati unii de ceilalti, chiar daca nu ne cunoastem, traim si simtim impreuna, la fel nu dar influentati de ce a fost. Disneyland e un loc bucuros si fericit datorita copiilor care se bucura zilnic acolo, nu ai cum sa nu simti asta cand ajungi acolo. Sibiul si Sighisoara sunt niste povesti in sine. Asa cum centrul vechi din Bucuresti are colturi cu un sarm interbelic aparte, sarmul asta vine de la oamenii care au trait acolo povestile lor de viata. Daca ne uitam in urma povestile vietiilor noastre se leaga de locuri in care am trait, am iubit, am suferit, traim, ne bucuram si ne iubim.
Sau poate asta e doar e perspectiva fabuloasa a modului in care umbrim locuri de pe pamant...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu