În fiecare dimineață, mi-ar plăcea ca atunci când deschid ușile șifonierului meu să intru la tine în șifonier, să facem cunoștință și să ne bem cafeaua împreună, să povestim lucruri simple și să ne descoperim...
Mi-ar plăcea ca în fiecare dimineață să descopăr o altă persoană dincolo de ușile șifonierului; o persoană care cândva mi-a zâmbit în autobuz, care mi-a adunat hârtiile de pe jos sau pur și simplu o persoană cu care am schimbat priviri prelungi între stațiile de metrou.
Aș vrea să îmi beau cafeaua cu doamna care m-a adunat de pe jos atunci când am alunecat pe gheață, cu adorabila bătrână pe care am trecut-o strada și cu care am petrecut 3 dintre cele mai valoroase minute din viața mea sau doamna din stația lui 312. Ea mi-a povestit cum a călătorit în lume, cum s-a îndrăgostit și cât de frumos e să umbli prin locuri de pe pământ și să cunoști oamenii.
Sunt curioasă cum face cafeaua doamna cu care am împărțit locul de pe o bancă din Roma. M-am așezat toropită de căldură pe singura bancă de pe stradă și am plecat după minute întregi pline cu povești din țări frumoase, cu urări de bine din sufletul unei străine.
Nu-mi amintesc trăsăturile domnului din Pantheon, care vorbea fluent șase limbi străine și iubea România, dar mi-ar plăcea să povestim la o cafea.
Vreau să cunosc poveștile oamenilor care mi-au făcut cu mâna din tren sau din vaporașul vecin.
Îmi doresc să aflu mai multe despre cei doi francezi pe care i-am fotografiat în fața bisericii în care se căsătoriseră fix cu 25 de ani în urmă; le-am scris un colț de poveste când i-am fotografiat, iar ei m-au emoționat.
Sunt curioasă cât de mari sunt șifonierele celor care mi-au atins în vreun fel plăcut viața, ce cafea beau ei dimineața, pe unde au fost și ce au văzut.
Mi-ar plăcea să cunosc necunoscuții, fără nume sau fără fețe cu care am schimbat energie pozitivă pe parcursul vieții mele de până acum.
Ei poate nu își amintesc de mine pentru că nu am putut decât să zâmbesc înapoi și poate să le mulțumesc.
Așa că, mâine când deschid ușile șifonierului, sper să am o surpriză. Spun asta pentru că în cele câteva secunde în care creierul se deconectează de vise și se reconectează la realitate, totul pare posibil!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu